Un oras de campie, 1
Domunle Ministru,
Sper ca aceasta scrisoare sa ajunga la dumneavoastra si sper veti dedica cateva minute din incarcata dumneavoastra agenda, zic eu, pentru o metoda extrem de buna de informare asupra realitatii invatamantului romanesc: informarea directa, realizata de “obiectul principal” al acestei miscari sociale = elevul.
1.Va rog sa imi scuzati stilul mai putin formal in care voi redacta aceasta scrisoare, dar poate toata aceasta ultraformalizare sta in fata progresului real al scolii romanesti. Vreau sa ma fac cat mai bine inteles si imi doresc mult sa percepeti gandirea un elev, sa-i cunoasteti in detaliu trairile generate de sistemul educational si exact acest lucru ar trebui sa-l faca si profesorii = oamenii de la catedra, nu sa se limiteze la o relatie strict profesionala. Catedra nu ar trebui sa devina o bariera in relatia dintre 2 persoane, respectiv profesor-elev, chiar dimpotriva. Profesorii ar trebui sa fie mai “intelegatori”, a nu se intelege “fraieri”, nota trebuie sa ramana nota, desi sistemul de notare nu este intotdeauna cel mai corect, el este o buna evaluare a activitatii unui elev. “Intelegatori” inseamna disparitia din comportamentul unor profesori a gestului de aruncare in scarba a catalogului, a “stilului comunist de predare” bazat pe toceala, a folosirii unor sintagme verbale jignitoare si, in cele mai multe cazuri, a aluzilor referitoare la aspectul fizic si imbracaminte, a celor sexuale si cel mai grav, a celor religioase, prin care unii profesori inteleg a-si face meseria. Credeti-ma pe cuvant, toate acestea sunt prezente inca, chiar in licee cu pretentii, cum a fost si al meu. Indepartarea lor ar inlatura gandirea “daca el nu ma respecta, cum sa-l respect eu?”, care este dominanta in mintea multor elevi..
2.Trebuie sa mentionez, parand lipsit de modestie, ca nu sunt un elev oarecare. Imi vine sa rad cand ma gandesc ca am luat de 12 ori premiul I in generala si liceu. Acest lucru bineinteles ca nu mi-a folosit la nimic si ma intreb de ce oare parintii se mai mira ca odraslele lor nu au nici o motivatie pentru activitatea “placuta” de a invata. “In plus”, am obtinut de trei ori premiul II si o data premiul I la olimpiada nationala de biologie, am participat la lotul largit pentru olimpiada internationala de trei ori consecutiv si am dat examenul de bacalaureat in sesiune speciala la Tg. Mures, alaturi de ceilalti olimpici. Si desi am inteles cum stau treburile , am cugetat mult inainte sa incep a scrie aceasta scrisoare. Un gand ascuns imi spunea “sa o las balt, ca acum a trecut si totul este in regula”. Dar m-am gandit si la viitorii elevi care la anul sau poate doi ani vor pati acelasi lucruri.
3.Olimpiada nationala este primul subiect despre care vreau sa vorbesc. Am decis sa particip si in clasa a 12-a la aceasta competitie,din pasiune, desi am fost sfatuit de mai multa lume sa nu-mi incarc programul cu asa o chestie inutila. Din cele 200 de grile ale celor doua probe: teoretica si practica, in urma corectarii realizate cu barem, m-i s-a acordat un puctaj de 186 puncte. Ajungand la internatul din Alba-Iulia, unde am fost cazati, am analizat cele 14 grile pe care le “gresisem” si am ajuns la concluzia ca absolut toate erau ori eronat rezolvate ori cel putin interpretabile, avand o formulare ambigua sau neclara. La aceasta concluzie nu am ajuns doar eu, ci mai toti colegii mei cu care ma cunosteam din ani precedenti. Evident ca nu toti am contestat aceleasi grile, ba chiar pe buna dreptate multe altele, pe care nu le bagasem in seama pentru ca eu le rezolvasem cica “corect”. Deci numarul grilelor gresite sau interpretabile s-a ridicat la 25-30. Raportand aceasta cifra la diferenta dintre premiul I si locul 6 (care l-am ocupat la sfarsitul concursului) si anume de 8 puncte, se poate observa clar influentarea rezultatului final. CONTESTATIILE AU FOST DOAR CA SA FIE. Cand am fost cu grupul sa le depunem, pe masa din biroul unde se facea acest lucru, am observat ca diplomele cu premii si mentiuni erau deja scrise. Mai mult ora de rezolvare a acestora coincidea cu ora de desfasurare a premierii (incredibil!!!), desigur din dorinta Domnului Inspector General de Biologie Saitan de a scurta programul olimpiadei. Am asistat la partea de inceput a acestor “rezolvari”, unde Domnul Octavian Popescu (un om de o mare calitate profesionala si conducator al centrului de cercetare CEROC de la Cluj, pentru care a atras investitii europene de zeci de milioane de euro) facea pe avocatul diavolului si incerca sa ne convinga, de exemplu, ca radiatia solara nu inseamna radiatie UV. Bineinteles ca nici el nu credea ce spune, dar trebuia sa spele rusinea colegilor lui profesori din comisie, a caror viziune limitata, realizata in ani de predare in liceu a unor manuale proaste, a dus la asemenea erori. Ipocrit fiind, am acceptat explicatiile de gradi ale Domnului Popescu (pentru ca circula un zvon ca el ar fi cel care decide lotul pentru olimpiada internationala), am semnat si am parasit sala cat mai repede pentru a ajunge la premiere (la fel a facut si dansul, satul fiind de postura inedita si nu tocmai favorabila in care se afla). Multi au fost cei care au ramas si am auzit povesti ca s-ar fi ajuns pana la injuraturi si amenintari intre ei si cei din comisie.
Mai mult, am sa va spun ca subiectul probei practice (mai exat Drosophila melanogaster - celebra musculita de otet) nu aparea deloc in programa olimpiadei, fiind un subiect de clasa a 9-a. Si pentru a pune bomboana pe varful colivei, in dimineata premergatoare probei, niste fete din judete nordice cautau disperate carti cu Drosophila, alarmate cu siguranta de instinctul lor feminin si nu de mesajele de pe mobilele cu care ieseau din baie din 5 in 5 min. Desigur ca aceste fete si-au facut loc pe podiumul competitiei.
TO BE CONTINUED
Postări
