Dupa o binevenita vacanta de mai mult de o luna, in care am "cotrobait" Europa din Muntii Carpati pana peste Canalul Manecii si am incercat sa am cat mai putin contact cu roadele progresului tehnologic, iata-ma din nou in fata tastaturii.
Am invatat multe despre civilizatia si cultura diferitelor natiuni ce populeaza batranul continent si nu am putut sa nu fiu impresionat. Am realizat cat de mic sunt, si cat de mici suntem. Cat de putine am facut, si cat de multe mai avem de facut. Am descoperit si unele animozitati fata de neamul din care ma trag, dar cu caracter izolat si generate tot de catre dragii nostrii compatrioti. Dar, cel mai important, AM VAZUT CA SE POATE!
Pot sa fiu rau, sa spun ca unele orase vizitate nu merita notorietatea de care se bucura, ca aceasta este artificial castigata prin campaniile inteligente de publicitate ce atrag milioane de turisti anual. Nu este cazul metropolelor vestice, care mustesc de istorie si traditie, ci a unor orase mici, cu o populatie de cateva zeci de mii, care inafara unor pietre si a unui rau care cu mult noroc le traverseaza, nu au fost binecuvantate cu nici un alt obiectiv turistic. Si totusi, aceste orase traiesc de pe urma vizitatorilor, care pleaca multumiti de calitatea serviciului, de modul in care au fost gazduiti si de magazinele traditionale (sau nu) in care au fost poftiti.
DA...si noi avem orase pitoresti...poate mai frumoase...dar nimeni nu a auzit de ele si prea putina lume are elicopter, sa evite gropile din soselele romanesti. Intai infrastructura si apoi turism!
Am invatat multe despre civilizatia si cultura diferitelor natiuni ce populeaza batranul continent si nu am putut sa nu fiu impresionat. Am realizat cat de mic sunt, si cat de mici suntem. Cat de putine am facut, si cat de multe mai avem de facut. Am descoperit si unele animozitati fata de neamul din care ma trag, dar cu caracter izolat si generate tot de catre dragii nostrii compatrioti. Dar, cel mai important, AM VAZUT CA SE POATE!
Pot sa fiu rau, sa spun ca unele orase vizitate nu merita notorietatea de care se bucura, ca aceasta este artificial castigata prin campaniile inteligente de publicitate ce atrag milioane de turisti anual. Nu este cazul metropolelor vestice, care mustesc de istorie si traditie, ci a unor orase mici, cu o populatie de cateva zeci de mii, care inafara unor pietre si a unui rau care cu mult noroc le traverseaza, nu au fost binecuvantate cu nici un alt obiectiv turistic. Si totusi, aceste orase traiesc de pe urma vizitatorilor, care pleaca multumiti de calitatea serviciului, de modul in care au fost gazduiti si de magazinele traditionale (sau nu) in care au fost poftiti.
DA...si noi avem orase pitoresti...poate mai frumoase...dar nimeni nu a auzit de ele si prea putina lume are elicopter, sa evite gropile din soselele romanesti. Intai infrastructura si apoi turism!
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu